Cefalee severă urinare frecventă, CEFALEEA | Medimfarm

Migraine manifests with attacks, with or without aura. It differs from other headaches by symptoms, prevalence and physiopathogenic mechanism. Antimigraine drugs are administered at the beginning of attacks, for pain abortion, or prophylactically, for lowering the frequency and intensity of attacks. A healthy lifestyle and other nonpharmacological therapies can have useful effects cefalee severă urinare frecventă migraine control.

Se manifestă cu atacuri migrenoase, cu sau fără aură. Se deosebeşte de alte tipuri de cefalee prin simptome, prevalenţă şi prin mecanismul fiziopatogenic. Farmacoterapia antimigrenoasă presupune medicamente ce antibiotice tratează prostatita cronică în criză, pentru controlul durerii, şi medicaţie profilactică, pentru scăderea frecvenţei şi intensităţii crizelor.

Noi cunoştinţe despre fiziopatogenia migrenei, referitoare la implicarea sistemului trigeminovascular şi a CGRP calcitonin gene-related peptides-au acumulat, permiţând dezvoltarea unor noi categorii de medicamente antimigrenoase anti-CGRP anticorpii monoclonali şi molecule mici. Stilul de viaţă sănătos şi alte terapii nefarmacologice pot avea efecte utile în controlul migrenei. Cefaleea este de mai multe tipuri, majoritatea benigne. Societatea Internaţională de Cefalee The International Headache Society vorbeşte despre trei categorii de cefalee primară 2 : migrenă cefalee tensională cefalee de tip cluster şi alte dureri de cap trigeminale.

Cefaleea prin abuz medicamentos este o cefalee cronică şi apare pe fondul folosirii exagerate a medicaţiei administrate pentru tratarea unei dureri de cap preexistente sau a unui alt tip de cefalee severă urinare frecventă 3. Cefaleea severă şi cefaleea frecventă cefalee severă urinare frecventă fi debilitante, generând o morbiditate semnificativă şi costuri în suferinţă umană şi economice importante la nivelul societăţii. Numeroase intervenţii, medicamentoase sau nefarmacologice, sunt disponibile pentru a trata astfel de dureri.

Farmacistul se poate întâlni frecvent cu pacienţi care i se adresează pentru consilierea tratării cu un medicament OTC a durerilor de cap. De multe ori, intervenţia sa poate rezolva problema. Sunt însă situaţii care necesită investigaţii suplimentare şi medicamente prescrise de medic. Reprezintă semnale de alarmă şi situaţii de trimis la medic următoarele, chiar şi la pacienţi migrenoşi 4 : cefaleea care se intensifică brusc, în câteva secunde thunderclap headache; cefaleea în lovitură de trăsnet ; debut după 50 de ani; cefaleele care cresc în intensitate şi frecvenţă, repetate ce să luați pentru durerea vezicii urinare parcursul câtorva săptămâni; istoric de procese neoplazice, mai ales metastaze cerebrale; afecţiuni imunosupresive infecţie cu HIV, SIDA ; febră, stare mentală alterată, simptome de meningită; deficite neurologice focale persistente; schimbări clare ale tiparului de cefalee.

Pacientul cu simptome clare şi fără semnale de alarmă poate fi, de regulă, încadrat pe baza simptomatologiei şi a tiparului de cefalee într-una din categoriile diagnostice, care ghidează apoi tratamentul.

Pentru reducerea durerii, prima linie de tratament foloseşte analgezice antipiretice şi, în durerile severe, analgezice opioide. Scopul intervenţiei medicamentoase precoce în cefaleea acută este să întrerupă intensificarea durerii şi să îmbunătăţească răspunsul la terapie. Gestionarea pe termen lung presupune modificări de stil de viaţă, alte opţiuni nefarmacologice terapie comportamental-cognitivă, tehnici de relaxare, biofeedback, masaj, acupunctură, stimulare magnetică transcraniană, stimulare vagală etc.

Costurile anuale asociate migrenei pentru ţările care fac parte din Uniunea Europeană se estimează a fi între 18 şi 27 de miliarde de euro, majoritatea fiind costuri indirecte, ca urmare a scăderii productivităţii 6. Migrena apare episodic şi poate fi sau nu însoţită de fenomenul neurologic denumit aură. Migrena fără aură se prezintă cu atacuri recurente de cefalee moderată sau severă, frecvent unilaterală, pulsatilă, care durează între 4 ore şi 3 zile.

Pacientul prezintă fotofobie şi fonofobie. Crizele sunt frecvent asociate cu greaţă, vărsături sau alte simptome deranjante şi sunt agravate de rutina fizică; de aceea, pacientul preferă un mediu liniştit şi întunecat 2,3.

Migrena cu aură afectează o treime dintre pacienţii migrenoşi. Crizele dureroase sunt precedate de simptome neurologice care se dezvoltă treptat în câteva minute şi durează de regulă între 5 şi 60 de minute; pot apărea tulburări vizuale puncte, linii curbe, scotoamesenzoriale, de vorbire, motorii, cel puţin un tip de tulburări fiind unilateral 2,3. Cefaleea tensională Cefaleea tensională nu este agravată de activitatea fizică de rutină cefalee severă urinare frecventă prezintă cel puţin două dintre următoarele caracteristici: durerea este bilaterală, nepulsatilă şi de intensitate medie sau moderată.

Pacientul nu prezintă greaţă sau vărsături, în schimb poate fi anorexic; manifestă fie fotofobie, fie fonofobie, dar nu pe ambele. Crizele pot dura între 30 de minute şi 7 zile 2.

Borenar 2,5mg/ml solutie orala, 120 ml, Menarini

Mecanismele fiziopatogenice ale acestei dureri resimţite ca o senzaţie de presiune aplicată în jurul capului nu sunt deplin înţelese şi se consideră a fi multifactoriale. Se crede că durerea apare ca urmare a sensibilizării cefalee severă urinare frecventă situaţi la nivelul muşchilor pericranieni. În acest tip de cefalee nu apare deficit neurologic, iar simptomele sistemice sunt rare 5.

Cefaleea tensională care durează mai mult de 15 zile pe lună, mai mult de 3 luni, fără a fi datorată abuzului de medicamente, este considerată cefalee tensională cronică 2. Scopul tratamentului medicamentos este reducerea cefaleei, iar pe termen lung, cefalee severă urinare frecventă suprautilizării analgezicelor şi a dependenţei de acestea 5. Cefaleea de tip cluster Cefaleea de tip cluster afectează mai frecvent bărbaţii şi se manifestă cu durere localizată unilateral.

Pacientul poate fi agitat sau neliniştit. Netratată, cefaleea durează între 15 minute şi 3 ore, iar crizele, care pot fi până la 8 pe zi, se grupează de regulă în clustere, pe o perioadă de săptămâni, care se repetă la ani, între aceste perioade pacientul fiind asimptomatic 2,3.

Pe termen scurt, scopul tratamentului este reducerea rapidă a durerii. Între crize este uneori nevoie de tratament profilactic, pentru a scădea frecvenţa şi severitatea durerii din cadrul unui cluster, precum şi pentru a împiedica recurenţele.

Accident vascular cerebral (AVC): o urgență medicală care nu trebuie ignorată

Fiziopatogenia migrenei Mai multe teorii ale fiziopatogeniei migrenei s-au succedat una alteia de-a lungul timpului. Teoria vasculară consideră că tulburările senzoriale şi motorii caracteristice migrenei se datorează unor modificări la nivel vascular, care se petrec în două faze.

Prima fază este caracterizată drept vasospasm, cu ischemie cerebrală focală şi simptome neurologice tranzitorii. A doua fază rezultă din vasodilataţia compensatorie a vasculaturii intracraniene şi extracraniene. Acidoza cerebrală şi stimularea nociceptorilor din pereţii arteriali provoacă apoi o durere de cap pulsatorie 7. Împotriva teoriei vasculare se pot aduce mai multe argumente. Vasele de sânge cerebrale şi meningeale nu sunt dilatate în timpul migrenei induse de nitroglicerină sau sildenafil.

Unele medicamente care induc vasodilataţie cerebrală semnificativă nu provoacă migrenă 7. Teoria neuronală şi teoria dezechilibrelor în sistemul trigeminovascular par să explice mai bine fenomenele care stau la baza migrenei. În sprijinul acestora vin dovezi oferite de medicamentele cefalee severă urinare frecventă precum anticonvulsivantele şi antidepresivele, care ajută la reducerea durerii migrenoase la mulţi pacienţi, fără să fie însoţite de efecte la nivel vascular 5.

Se crede că o activitate electrică neuronală depresivă se răspândeşte în creier, producând disfuncţii neuronale tranzitorii. Durerea de cap este probabil cauzată de supraactivitatea compensatorie în sistemul trigeminovascular al creierului. Activarea nervilor senzoriali trigemeni duce la eliberarea neuropeptidelor vasoactive de exemplu, CGRP, neurokinina A, substanţa Pcare produc un răspuns inflamator steril în jurul structurilor vasculare din creier, provocând senzaţia de durere.

Sensibilizarea continuă a neuronilor senzoriali ai SNC poate potenţa şi intensifica durerea de cap pe măsură ce criza progresează. Căile cefalee severă urinare frecventă aminergici 5-HT, NA cu proiecţii din trunchiul cerebral reglează activitatea în cadrul sistemului trigeminovascular.

Patogeneza migrenei se datorează cel mai probabil unui dezechilibru în modularea nocicepţiei şi a tonusului vaselor de sânge de către neuronii serotoninergici şi noradrenergici 5. CGRP, cunoscută în limba română drept gena calcitoninei, este o neuropeptidă cu 37 de aminoacizi care are un puternic efect vasodilatator.

CGRP atinge niveluri crescute în atacurile de cefalee; triptanii pot normaliza aceste valori. La pacienţii cu migrenă cronică, CGRP înregistrează în mod constant valori ridicate 8.

Apneea obstructivă în somn, una din cele mai comune boli respiratorii cronice Tulburările de somn trebuie recunoscute, diagnosticate şi tratate deoarece pot avea consecinţe grave psiho-comportamentale, cardiovasculare, metabolice, pot influenţa performanţele intelectuale şi relaţiile sociale. SAOS este recunoscut ca una din cele mai comune boli respiratorii cronice.

Terapia migrenei Scopul tratamentului antimigrenos este gestionarea durerii. Pe termen scurt, scopul este ca pacientul să controleze repede durerea şi să-şi poată desfăşura activităţile. Pe termen lung, scopurile terapiei sunt prevenirea recurenţelor crizelor migrenoase şi scăderea severităţii acestora 5.

Cauze, tratament și remedii naturiste pentru Cefalee

Stilul de viaţă al pacientul migrenos trebuie să evite factorii declanşatori ai migrenei. Triptanii sunt consideraţi medicamente specifice anticriză migrenoasă, deoarece acţionează în mecanismul fiziopatologic care stă la baza migrenei.

De asemenea, scad eliberarea neuropeptidelor vasoactive care duc la reactivitatea vasculară şi durere 5. Tabelul 1. Triptani folosiţi în criza de migrenă Contraindicaţiile generale ale triptanilor sunt: HTA necontrolată, boală coronariană, angină pectorală, infarct miocardic, sindrom Raynaud, boală arterială periferică, accident ischemic tranzitoriu sau accident vascular cerebral, sarcină, lactaţie, insuficienţă hepatică sau renală gravă, factori multipli de risc vascular, tratament concomitent cu ergotamină, în timpul şi la două săptămâni după întreruperea unui tratament cu un inhibitor MAO Substanţele din ergot de tipul ergotaminei şi dihidroergotaminei nu se mai folosesc Europa, după ce în EMA a avertizat asupra riscului de fibroză asociat acestora.

În SUA, dihidroergotamina încă se foloseşte, pentru efectele ei agoniste serotoninergice, asemănătoare celor ale triptanilor, şi pentru acţiunile la nivelul transmisiilor adrenergice, cu efect vasoconstrictor şi dopaminergic. Se administrează parenteral.

Efectul advers emetogen se combate cu metoclopramid sau proclorperazină 5. Ca antiemetice se folosesc metoclopramid, domperidon şi proclorperazină. Metoclopramidul are şi efect propriu util în combaterea crizei migrenoase. Proclorperazina supozitoare de 5 mg sau 25 mg are ca indicaţii migrena şi vertijul; probabil că acţionează benefic în criza de migrenă şi prin efectul ei anxiolitic; avantajul formei farmaceutice intrarectale poate fi evident într-o migrenă în care vărsăturile limitează administrarea orală a medicamentelor.

Tratament profilactic Se recurge la tratamentul medicamentos preventiv, în funcţie de frecvenţa atacurilor de migrenă, reducerea calităţii vieţii şi de riscul de suprautilizare a medicamentelor.

Pot fi luate în calcul pentru iniţierea tratamentului profilactic: trei sau mai multe atacuri de migrenă pe lună, cu impact negativ asupra calităţii vieţii; crize de migrenă care durează în mod regulat mai mult de 72 de ore; atacuri care nu răspund la terapia acută corect condusă inclusiv triptani ; pacienţi care nu pot tolera efectele secundare ale terapiei acute; creşterea frecvenţei crizelor şi a folosirii medicamentelor antimigrenoase mai mult de 10 zile pe lună Antimigrenoasele clasice folosite pentru profilaxia crizei includ 5 : betablocante propranolol şi metoprolol ; antagonişti ai canalelor de calciu flunarizin ; anticonvulsivante stabilizatoare ale activităţii neuronale acid valproic şi topiramat; acidul valproic este teratogen, de aceea se foloseşte la femei în perioada fertilă numai dacă sunt luate măsuri fiabile de contracepţie ; antidepresive triciclice amitriptilină.

Aceste medicamente se administrează cefalee severă urinare frecventă, zi de zi. Alegerea medicamentului se face individualizat, în funcţie de particularităţile fiziologice ale pacientului, de tolerabilitate şi de comorbidităţile prezente.

Migrena, adesea mai mult decât o durere de cap

Anticorpii monoclonali anti-CGRP tabelul 2 sunt macromolecule care fie se leagă de receptorul pentru CGRP erenumabfie acţionează împotriva moleculei CGRP galcanezumab, fremanezumab, eptinezumabantagonizând efectele excesului de CGRP eliberat la nivelul fibrelor senzitive trigeminale vasculare Tabelul 2. Anticorpi monoclonali anti-CGRP folosiţi în profilaxia crizelor migrenoase Au mase moleculare mari spre deosebire de antagoniştii receptorilor CGRP rimegepant, ubrogepant sau atogepant şi de aceea traversează foarte puţin bariera hematoencefalică.

Locul lor de acţiune este periferic, în ganglionii trigeminali implicaţi în fiziopatologia migrenei.

Anticorpii monoclonali anti-CGRP se preconizează a se folosi şi în medicaţia cefaleei de tip cluster, în prezent cefalee severă urinare frecventă în desfăşurare studii clinice pentru această indicaţie.

Cefalee severă urinare frecventă A poate fi folosită în migrena cronică. Modul de acţiune al onabotulinumtoxinei A în migrena cronică poate include modularea eliberării neurotransmiţătorilor, modificări cefalee severă urinare frecventă expresiei de suprafaţă a receptorilor şi citokinelor, precum şi îmbunătăţirea transmisiei opioidergice. Onabotulinumtoxina A se pare că reduce atât sensibilizarea periferică, dar şi pe cea centrală în migrena cronică În viitor, în tratamentului profilactic al cefalee severă urinare frecventă probabil că se va folosi atogepant.

Atogepantul este un antagonist al receptorilor CGRP, o moleculă mică destinată administrării orale. Se află în prezent în studii clinice de fază III. Toate dozele de atogepant oral au produs o scădere semnificativă statistic a numărului de zile cu migrenă dintr-o lună, comparativ cu placebo.

Substanţa a fost bine tolerată, cele mai frecvente reacţii adverse fiind greaţa, oboseala, constipaţia, nazofaringita şi infecţiile de tract urinar Concluzii Progresele înregistrate în introducerea pe piaţă de noi medicamente antimigrenoase sunt spectaculoase. Tratamentul preventiv cu anticorpi monoclonali este bine tolerat şi eficace, însă deocamdată este scump. Gepanţii nu sunt încă disponibili în Europa. Bibliografie World Health Organization. Fact sheets: Headache disorders.

Cat e valoareanormala a vezicii urinare

The International Classification of Headache Disorders, 3rd edition beta version. European Headache Federation. Principiile europene de management al cefaleelor frecvent întâlnite în asistenţa medicală primară - traducere. J Headache Pain. Silberstein SD. Neurologic Disorders.

Merck Manual Professional Edition. Pharmacotherapy Principles and Practice. McGraw-Hill; Neurol Ther. Goadsby PJ. The vascular theory of migraine — a great story wrecked by the facts. Physiol Rev. Toward a rational understanding of migraine trigger factors. Med Clin North Am. Clin Transl Neurosci. European Academy of Neurology guideline on the management of medication-overuse headache.

Eur J Neurol. Agenda medicală.

• Ce tratăm – Institutul de neurologie si neurochirurgie
• Pentru a fi clasificată drept febră, temperatura corpului trebuie să depășească
• Simptome și semne care prevestesc AVC Pe parcursul instalării unui accident vascular cerebral, fiecare minut contează, un tratament rapid putând reduce extinderea leziunilor cerebrale provocate de acesta.

Bucureşti: Editura Medicală; EPARs of human medicines.